Căutând cuvinte potrivite - nici prea mari (pot
părea vorbe goale, incapabile să transmită cu adevărat ceva), nici prea mici
(nu vor putea cuprinde în ele nemărginirea), nici șoptite dar nici strigate în
văzul lumii - m-am împotmolit printre emoții, amintiri cu gust dificil, gânduri
de-acum - pentru mai târziu.
Cuvintele mele ce știu doar să plângă (ai spune
că lacrimile n-au nimic de-a-face cu ziua de AZI dar te înșeli, crede-mă...lacrimile
își au povestea lor în tot ceea ce mă leagă de tine; pentru ca lacrimile sunt
nu doar tristeți pe care cuvintele nu le pot spune ci și cea mai sinceră și
pură formă de fericire) desenează timid conturul unui zâmbet.
Și, nu știu cum, îmi vin în minte cuvintele
altcuiva, pe care le-am auzit nu demult într-un film... Cuvinte care vorbesc
discret despre tot ceea ce însemni tu pentru mine. Și despre cât de mult te
iubesc!
Te iubesc, fratele meu drag! De aici până la
Lună și înapoi pe drumul cel mai lung. Și chiar mai mult!
"...here is the deepest secret nobody
knows
(here is the root of the root and the bud of
the bud
and the sky of the sky of a tree called
life;which grows
higher than soul can hope or mind can hide)
and this is the wonder that's keeping the stars
apart.
I carry your heart (I carry it in my
heart)". - I carry your heart
with me (I carry it in) - E.E. Cummings
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu