marți, 24 ianuarie 2017

Puterea cuvintelor. Mai ales a celor pe care nu le înțelegem.

      Fără a-mi propune să intru în polemici, fără a mă situa într-o tabără sau alta - politic vorbind, fără a mă considera vreun mare patriot, apărător de neam și țară, dar nici dușman al celor ce simt astfel, ci doar iubind pur și simplu limba română - voi spune astăzi "da" comemorării!
     Și voi pleca - pentru că așa am învățat de la mama - de la semnificațiile date cuvântului - ce astăzi este definiția unei mari gafe - de către Institutul de Lingvistică al Academiei Române.
     COMEMORA = A celebra solemn amintirea unei personalități sau a unui eveniment important.


      "Traducând"- s-a vorbit în analizata cuvântare despre celebrarea solemnă a unui eveniment important (de suflet, s-a zis) al românilor. Mare gafă! Mare trădător!
     Încerc să înțeleg și caut argumente pro și contra. Pentru că așa mi se pare corect. Dacă e trădare, aș vrea s-o știu și eu...
     Și mă opresc la două - câte unul de fiecare parte.
     E greșit folosit termenul în contextul în care vorbim despre un eveniment fericit. Și asta pentru că, majoritatea românilor apelează la el în împrejurări triste. Nu pentru că ar fi neapărat corect ci pentru că așa ne-am obișnuit. Și, hai să fim serioși, nu toti oamenii au DEX. Și chiar dacă au, nu știu le ce folosește. Iar președintele trebuie să se adreseze poporului pe limba lui. În ritmul în care se degradează învățământul românesc, peste nu foarte mult timp, ar trebui să auzim decât mișto c-ar fi nasol ca oamenii care i-am ales să ne conducă, să bată câmpii într-un limbaj care nu l-ar înțelege nimeni.
     De ce-am spune că e corect? Lăsând la o parte DEX-ul. Poate pentru că...Nicolae Iorga?! Cel care a vorbit la rândul lui despre "Comemorarea unirii Ardealului"... Mare gafă! Mare jigodie! Mare antiromân!

     Nu știu alții ce zic (de fapt, cam știu) dar eu refuz să spun că ceva ce este evident greșit ar fi corect, numai pentru că sunt mulți cei care cred asta.
     Până la urmă, indiferent în care tabără ne situam, astăzi toți celebrăm solemn Mica Unire de la 1859!  
     Cuvintele au puterea lor. Incontestabilă! Mai ales atunci când nu le înțelegem.
     Plânse ori vorbite - ele spală tristeți, asund tăceri, desenează drumuri, dau gust durerii și așteptărilor sens, răspund unui gol, dojenesc cerul, îneacă gânduri, ironizează sufletul. Clădesc și dărâmă lumi!
     

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu