joi, 12 decembrie 2013

Azi îți scriu ție

            Să scriu - pentru mine e o joacă. E un puzzle pe care îl fac, așezând un gând lângă o șoaptă, un vis lângă un zâmbet, o dezamăgire lângă o lacrimă, un drum lângă o așteptare, un curcubeu lângă o speranță. La fel cum răsucesc și potrivesc fâșii subțiri de hârtii colorate - într-un tablou.


            Azi vreau să-ți scriu ție. Omul de lângă mine. Cel pe care l-am ales cu ani în urmă și pe care l-aș alege din nou dacă cerul, timpul, viața sau un accident oarecare m-ar duce din nou acolo... Chiar dacă nu te cunoșteam atunci și nu te cunosc nici acum. Ești, cu fiecare zi, altfel decât în amintirile mele și altul decât cel din vise, schimbat făță de cel de ieri și cu siguranță diferit de cel de mâine.

            Nu-ți știu fiecare gând - dar ți-am învățat pe de rost bătăile inimii; nu știu întotdeauna ce-ți dorești - dar îți cunosc toate anotimpurile, ce culoare au și ce mireasmă anume; nu am înțeles ce anume te face trist - dar știu umbrele sufletului tău; nu am învățat ce te-ndepărtează - dar îți cunosc urmele pașilor; nu știu ce te face fericit - dar am învățat conturul zâmbetului tău.
            Nu-mi înțelegi fiecare gând - dar ai învățat ritmul inimii mele; nu știi întotdeauna ce-mi doresc - dar îmi cunoști toate anotimpurile, ce mireasmă au și ce culoare anume; nu ai înțeles ce mă face tristă - dar ai văzut umbrele sufletului meu; nu ai învățat ce mă-ndepărtează - dar ai pipăit cu privirea urmele pașilor mei; nu știi ce mă face fericită - dar recunoști conturul zâmbetului meu.

            Nu am reușit să ne cunoaștem. Poate că nu am încercat suficient. Sau, poate că nu ne-am ajutat să o facem. Avem atât de multe lucruri care să ne unească și îngrozitor de multe - să ne îndepărteze. Am făcut greșeli și ne-am rănit și am ajuns să ne îndoim de noi și de tot ceea ce am trăit. Și a durut. Prea tare ca să nu însemne nimic.



            Eu știu că iubirea nu suportă definiții, reguli sau îngrădiri. Nu are formă, nu se desenează și nu se poate măsura. Iubirea se trăiește. Nu am înțeles încă dacă iubirea este cea care mă face să te aleg în fiecare zi. Dar am nevoie de tine ca să pot respira.

            Te vreau aproape de mine dar te alung în loc să te strig. Te caut cu fiecare gând și mă ascund în spatele cuvintelor care se plâng...nu se vorbesc. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu