Încercând să înțeleg ce e iubirea am ajuns (să fie,
oare din cauza faptului că am terminat un liceu cu profil real?) la concluzia
că, ceva ce nu poate să fie definit, ci doar trăit sau simțit, este totuși
rezultatul adunării mai multor termeni (nu mi-am dat seama dacă este vorba
despre o ecuație cu oarece necunoscute....). Pentru că nu aș putea spune că mă
simt confortabil în lumea asta ... calculată ... matematică ... am înlocuit în gând,
înșiruirea de termeni legați de semnul
"+" și i-am dat forma unei ... rețete ( să mă apropii de ... prăjitureală!).
Pot
spune acum că, dacă se ia o porție de prietenie, fără adaos de interes - agent
artificial de creștere, 2 linguri pline de comunicare, nițica pasiune și, peste
toate, încredere cât cuprinde, sunt mari șanse să obținem, la temperatura
constantă dintre două inimi (trebuie neapărat să rămână constantă și pentru
asta ... grijă mare cum funcționează rațiunea!)
o iubire demnă de cel mai premiat film - alb-negru sau color, după gust.
Rețeta
suportă îmbunătățiri - atâta vreme cât este vorba despre esențe adăugate pentru
a echilibra cât mai iscusit aromele ce ascund gustul amărui al unor cuvinte
rătăcite ori sărat - al celor ce s-au plâns, nu s-au vorbit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu