joi, 14 iulie 2016

43

Astazi - iti scriu din nou. Pentru ca, astazi e ziua ta. Si pentru ca vreau sa asez pe hartie, intr-o oarecare ordine, gandurile ce duc spre tine, gandurile despre noi, dar pe care nu reusesc sa ti le spun. Ori nu ma pricep sa o fac. Nici nu am incercat. Poate pentru ca imi spun ca le stii. Si cred ca le stii. Dar...sunt ganduri ce trebuie spuse. Si auzite.
E ciudat cum ne-am obisnuit sa celebram trecerea vietii peste noi. Ne bucuram ca...imbatranim. An dupa an, sarbatorim ...timpul tot mai putin ce ne ramane, cel care nu a devenit inca "prea tarziu"... Sau...am putea spune ca sarbatorim, de fapt, anul petrecut alaturi de cei dragi. Toate momentele frumoase, fiecare lucru marunt ce ne-a adus, chiar si numai pentru o clipa, fericirea. Sarbatorim ceea ce ne-a facut sa ne simtim vii, sarbatorim viata, nu trecerea ei!
Astazi e ziua ta. Imi doresc sa stii cat de important esti pentru mine. Si sa intelegi ca, desi nu suntem acolo unde ne-am dorit ori am crezut ca vom ajunge atunci cand, copii fiind, am ales drumul acesta, in doi, suntem impreuna.
Ma faci sa rad. M-ai facut si sa plang. Si...nu doar de fericire. Te admir si te ador si cred in tine si ma mandresc cu tine. As vrea sa te vezi prin ochii mei, pentru o clipa doar, si sa incepi - nu e deloc tarziu - sa ai incredere in tine!
Si cred ca asta este urarea mea, astazi, de ziua ta: sa ai incredere in tine! Asa vei intelege de ce...am nevoie de tine ca sa pot respira!

La multi ani, iubire!





vineri, 8 iulie 2016

0722283113

Ma surprind uneori cautand numarul tau in agenda telefonului. Chiar  daca il mai stiu pe de rost... Il caut si, atunci cand il descopar, ma simt invaluita intr-un fel de imbratisare calda, placuta, linistitoare. O senzatie greu de descris, de..."inca aici"...
Astazi, te-am cautat din nou... Am atins, cu un gand parca doar soptit, semnul ce altadata imi aducea glasul tau "la capatul celalat al firului"... As fi avut nevoie de o clipa, o singura clipa in care sa-ti spun despre noi. Si....inca o clipa - sa te intreb...sa ma asigur ca stiti...
Cu ce sa incep? Iubirea ta "nomber oan". Ai plecat inainte sa-l fi vazut licean. Acum, a terminat clasa a XI-a. Isi doreste sa faca medicina. Este un copil bun, cu acelasi suflet mare, cu aceeasi privire care nu poate sa-mi ascunda nimic. Zilele trecute, vorbind despre tine, i s-au umplut ochii de lacrimi. De tristete si dor si revolta si neputinta...
Gheorghita - iubirea "numaru doi". Copilul frumos, la fel de fara astampar, iubitor si pus pe sotii. Imi reprosez de multe ori faptul ca nu sunt langa ea atat cat as vrea sa fiu. Ca nu o ascult, ca nu ii ofer atentia de care stiu ca are nevoie. Sunt mandra de ea, de tot ceea ce reuseste singura, de omul frumos in care se transforma, clipa de clipa. Cu toata incapatanarea ei! (nu, asta nuu s-a schimbat!!!)
"Numarul trei"? Minunea trimisa de mama, sa ne aline durerea si dorul de ea... Poti crede ca, la toamna incepe scoala? Da...atat de mult ai lipsit... Cand ma gandesc ca nu ai apucat nici sa il duci la gradinita... Este combinatia perfecta intre Danut si Corina. Si...bineinteles, cu o bucatica, si ea perfecat, din "tusa"! Surprinde mereu cu blandetea si iubirea si caldura lui. Cu nazdravaniile pentru care nu te poti supara. Si, chiar daca te superi... Sfarsesti oricum prin a-l adora. Pentru ca nu exista alta cale!
Noi, cei care ar fi trebuit sa fim de fapt "numarul unu" si "numarul doi"? Suntem la fel. Putin mai...carunti. Dar...la fel. Danut e omul al carui ajutor il primesc fara sa fie nevoie de explicatii. Este omul care ma sustine neconditionat si care ma iubeste si m-ar iubi pana la capatul pamantului. Si stiu ca simte si el la fel despre mine. Avem fiecare langa noi sufletele care ne completeaza, tocmai pentru ca sunt atat de diferite...
Si, noi toti suntem familia frumoasa pe care o sti, pe care voi ne-ati invatat cum sa o avem si cum sa o pastram. Oricat de greu pare uneori....
Vezi, tati? Cat de multe lucruri ti-as fi putut spune intr-o clipa doar!?!!
O lacrima ce se prelingea pe obraz m-a facut sa ridic degetul de pe touchscreen-ul telefonului, pentru a o sterge... Si toate cuvintele pe care ti le-as fi spus tie...s-au transformat, pe rand, in lacrimi si, planse, le simt umplandu-mi sufletul, ca-ntr-un strigat de dor si nestinsa tristete.

Mi-e dor de tine, tati! Nespus de dor de tine! Va iubim mult! Imbratiseaz-o pe mami!