duminică, 11 mai 2014

Selfie

     Să caut lumina potrivită, unghiul corect și decorul în care să pot să mă arăt pe mine.
Eu, fără umbre - sau poate doar acolo unde se cer. Eu - pe-de-a-ntregul, fără nimic ascuns. Eu - acolo unde întind mâna și mă întâlnesc...pe mine. Eu. Nu aici. Nu acum. Atunci. Departe. Undeva. Altcândva. Demult.
     Selfie!
   


    

     Un chip oarecare. Pierdut în mulțime. Un om - ca oricare altul. Plămădit din dorințe. Și așteptări. Și lupte. Ale lui și ale altora. Din eșecuri. Și împliniri. Din greșeli. Din așteptări. Și regrete.
     Se vede clar fiecare rid. Nu-mi va ghici nimeni drumurile.
     Și firele albe (când or mai fi apărut atâtea?). Gândurile rămân ale mele.
     Un zâmbet - se distinge discret. Nu veți ști ce ascunde.
     Privirea - ar vrea să spună ceva. Dar cuvintele știu doar să plângă. Nu se vorbesc. 
     Delete...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu